Acest site este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională

EVENIMENTE/ŞTIRI / Interpretarea chestionarului privind gradul de informare și conștientizare a populației privind valorile și semnificația sitului Natura 2000 în Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007

22 decembrie 2013 - nu sunt comentarii
Titlul proiectului: „Plan de management și campanie de informare, educare și conștientizare pentru Situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007”

Numărul de înregistrare al proiectului: SMIS–CSNR 36405

Obiectivul general al proiectului: Îmbunătățirea semnificativă a stării de conservare favorabilă a Sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos (ROSCI0007), precum și a speciilor/habitatelor de interes comunitar ale acestuia, în cadrul unui proces consultativ deschis, transparent și participativ vizând elaborarea planului de management și informarea/conștientizarea factorilor interesați cu privire la beneficiile conservării unui Sit Natura 2000.



Activitatea E.2.: Realizarea unui sondaj privind gradul de informare și conștientizare a populației și turiștilor privind valorile și semnificația sitului Natura 2000 înainte de demararea campaniei de conștientizare și la terminarea activităților de conștientizare.

Realizarea celui de-al doilea sondaj: 10 octombrie – 30 noiembrie 2013

Metoda de cercetare: chestionar

Grupul țintă: persoane cu vârsta minimă de 15 ani din zona comunelor Tușnad, Sânsimion, Sântimbru, Sâncrăieni.

Localizare: comunele Tușnad, Sânsimion, Sântimbru, Sâncrăieni (județul Harghita)

Scopul sondajului: identificarea nivelului de informare și conștientizare a populației după implemenatrea activităților de conștientizare.

Chestionarul cuprinde întrebări care vizează cunoștințele populației locale referitoare la semnificația Sitului Natura 2000, avantajele care rezultă din statutul Sitului Natura 2000 și principalele elemente naturale ale sitului.

Motivul pentru care această activitate/acțiune este necesară: Pentru o evaluare detaliată a efectului activităților de consultare, informare și conștientizare.

   Ca și în cazul sondajului din anul trecut, a fost stabilit un eșantion aleatoriu de 1100 de persoane, cuprinzând cetățeni din toate localitățile învecinate sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007, după cum urmează: Tușnad Nou, Tușnad Sat, Vrabia, Cetățuia, Sânsimion, Sântimbru, Sâncrăieni (Tabelul 1.). Acestea au fost chestionate în legătură cu gradul de informare și conștientizare privind valorile și semnificația sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos.
  Populația comunelor, conform recensământului din 2011, este de 10206 persoane (Sâncrăieni – 2502, Sântimbru – 2064, Sânsimion – 3478, Tușnad – 2162). Putem observa o creștere a populației față de recensământul din 2002, când populația comunelor a fost de 10089 de persoane.

Tabelul 1. Localitățile și numărul persoanelor chestionate.


   Chestionarul cuprinde un număr de 4 variabile independente (categoriile de vârstă, sexul respondenților, nivelul lor de pregătire și sursele lor de informare) și 12 întrebări cu variante pre-definite de răspuns și cu posibilitatea de a face completări proprii la sfârșitul fiecărei întrebări, la punctul „comentariu”.
   Variabilele independente au fost introduse în chestionar din dorința de a afla câteva caracteristici ale populației cărora se adresează activitățile proiectului și implicit ale persoanelor care manifestă un interes direct în problematica managementul sitului. Dintre persoanele chestionate în mod aleatoriu, 45% au fost de sex masculin (Tabelul 2.).
    37,64% dintre cei chestionați aveau vârsta cuprinsă între 41-60 de ani, iar tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-25 de ani au constituit cea mai mică parte din totalul persoanelor chestionate. A doua grupă de vârstă, după cei de 41-60 de ani, a fost reprezentată de către persoanele de peste 60 de ani (Tabelul 3.).

   Spre deosebire de aceste rezultate, pe parcursul sondajului de opinie realizat anterior, distribuția grupelor de vârstă a fost mai uniformă (20,54%, 25,16%, 32,94%, 21,36%).
Cauza diferenței dintre cele două sondaje de opinie ar putea fi perioada zilei în care s-a realizat sondajul, dat fiind faptul că a doua oară au fost chestionate persoanele aflate în timpul serviciului, timp în care persoanele mai în vârstă și șomerii au fost acasă.

Tabelul 2. Distribuția respondenților pe sexe.


Tabelul 3. Distribuția grupelor de vârstă.


    Analizând populația locală din punctul de vedere al studiilor absolvite, observăm că mare parte dintre cei chestionați posedă diplomă de bacalaureat, au terminat o școală profesională sau sunt în curs de finalizare a acesteia din urmă. Aceste persoane fac parte din categoria celor care au absolvit 8-12 clase și care reprezintă 61,36% din totalitatea persoanelor chestionate.
   Următoarea categorie cuprinde persoanele cu 4-8 clase, reprezentând un procent de 20,73%. Cele mai puține persoane chestionate aparțin categoriei cu 1-4 clase, respectiv persoanele cu studii superioare (Tabelul 4.).

Tabelul 4. Distribuția în funcție de nivelul de pregătire.

   
    Este foarte important să se știe prin ce mijloace ajung informațiile la localnicii unei comunități, dacă vrem să captăm atenția asupra unui anumit lucru. În zilele noastre, cea mai rapidă sursă de informație este internetul.
    Cu toate acestea, 75,45% dintre cei chestionați au ales televizorul ca principală sursă de informație, pe când numai 45,64% au optat pentru internet sau radio. Ziarul s-a dovedit a fi a doua cea mai des utilizată sursă de informație, în proporție de 63,36 %. Doar 28,64% dintre oameni au ales ca sursă de informație consătenii cu care intră în contact, însă în mediul rural nu putem să nu luăm în considerare și acest factor (Tabelul 5.).

Tabelul 5. Principalele surse de informare a populației.
 



Întrebarea 1.
Știați că în apropierea comunei dvs. există o arie naturală protejată care este de interes european (Sit NATURA 2000), cu numele Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007?

Da [   ]   Nu [   ]

Întrebarea 2.

Știți pe teritoriul căror comune se întinde Aria Naturală Protejată de interes european Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007? (răspuns corect: Sâncrăieni, Sântimbru, Sânsimion și Tușnad)

Da [   ]   Nu [   ]

Întrebarea 3.

Cât sunteți de informat asupra situației actuale a sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos? Alegeți un singur răspuns.

a. Bine informat  b. Informat  c. Foarte puțin informat
d. Nu cunosc subiectul/nu vreau să răspund


   Primele trei întrebări se referă la gradul de informare a cetățenilor asupra sitului Natura 2000. Din tabelele 6, 7 și 8 reiese că un procent de 69,74% dintre respondenți au auzit termenul de „Sit Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos”, dar numai 36,64% dintre ei cunosc corect teritoriul de întindere a acestuia, iar gradul de informare asupra situației actuale e și mai scăzut, numai un procent de 1,6% crede că este bine informat, și 16,8% este informat. O mare parte dintre respondenți este foarte puțin informată (48,4%) și un procent de 33,3% nici nu cunoaște subiectul respectiv. Aceste rezultate sunt asemănătoare cu rezultatele din anul trecut. Diferența dintre ele este faptul că de data aceasta putem observa o creștere a numărului respondenților informați și bine informați (anul trecut procentul acestora a fost de: 13,7% și 1%). Anul acesta a crescut puțin numărul persoanelor (anul trecut: 66,61%) care au auzit că există „Sit Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos” și cunosc bine  teritoriul de întindere a acestuia (anul trecut: 14,66%). Din moment ce cunoștințele deținute de populație în privința ariei naturale protejate sunt precare, este important de aflat, pentru activitățile ulterioare ale proiectului, care este disponibilitatea locuitorilor celor 4 comune de a participa la campanii de informare pe acest subiect.

 
Tabelul 6. Întrebarea 1.


Tabelul 7. Întrebarea 2.


   Analizând răspunsurile date la a 3-a întrebare (Tabelul 8.) se observă că persoanele de peste 60 de ani sunt cele mai informate (52,9%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 41 – 60 de ani bine informate (44,2%). Clasa de vârstă mai tânără (15–25 ani) este mai degrabă neinformată, ca atare pe viitor este necesar creșterea gradului lor de informare.

Tabelul 8. Întrebarea 3.



Întrebarea 4.
Aveți teren pe teritoriul sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos?

Da [   ] Nu [   ]. Ce categorie?

   La această întrebare era adăugată și o întrebare suplimentară semi-deschisă (ce categorie?) unde respondenții trebuiau să precizeze categoria terenului (ex. arabil, fâneață), în cazul în care dețin terenuri pe suprafața sitului. O mare parte dintre respondenți (marea majoritate) (56,15%) deține terenuri de diferite categorii pe aria sitului (Tabelul 9.).

Tabelul 9. Întrebarea 4.


    Distribuția răspunsurilor la întrebarea suplimentară, adică distribuția tipurilor de terenuri deținute de cetățenii chestionați (Figura 1.) arată că mai mult de jumătate dintre respondenți nu dețin terenuri (40,82%), în timp ce la restul domină fânețele (52,27%), procentaje urmate de cel al proprietarilor care dețin terenuri din ambele categorii (arabil și fâneață) (24,18%) și la fel cei care dețin numai terenuri arabile.


Figura 1. Distribuția răspunsurilor la întrebarea suplimentară.


Întrebarea 5.
Știați că în interiorul sitului sunt Rezervații Botanice ocrotite pe baza Hotărârii nr. 195/2005 a Consiliului Județean Harghita și a Legii nr. 5/2000? Care sunt aceste Rezervații? Unul sau mai multe răspunsuri posibile.

a. Mlaștina Valea de Mijloc, b. Mlaștina Beneș, c. Mlaștina Borșaros, d. Mlaștina Csemo, e. Mlaștina Nyirker, f. Mlaștina Nadaș, g. Nu le cunosc/Nu vreau să răspund.


    Această întrebare se referă la cunoștințele generale ale respondenților despre situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos. Respondenții trebuiau să enumere Rezervațiile Botanice din interiorul sitului care sunt localizate în apropierea satelor. Credibilitatea întrebării era evidențiată prin faptul că respondenții trebuiau să enumere Rezervațiile pe care le cunosc și nu să le recunoască pe cele enumerate în chestionar.

    Figura 2. ilustrează că majoritatea respondenților nu cunosc Rezervațiile botanice aflate în apropierea comunei unde locuiesc. După enumerarea rezervațiilor au recunoscut rezervațiile, numai că nu au fost conștienți că sunt protejate și că fac parte din situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos. Se poate observa că Rezervația botanică care a fost numită de cele mai multe ori este Mlaștina Borșaroș (27,18%), care se găsește în apropierea comunei Sâncrăieni, probabil datorită băii care se află acolo. Teritoriul ocrotit care este amintit de cele mai multe ori de către cei din Sâncrăieni este Mlaștina Lucs, care însă nu face parte din situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos. Mlaștina Beneș este cea de a doua rezervație des pomenită (10,36% dintre persoanele chestionate), care se găsește pe teritoriul dintre Tușnad și Vrabia. Următoarele patru rezervații au fost amintite în proporții asemănătoare (9%, 85%, 7,09%, 5,73%) în ordinea: Mlaștina Nyirkert, Mlaștina Csemo si Mlaștina Valea de Mijloc (Figura 2.).
    În opoziție cu aceste rezultate anul trecut mai multe persoane (52,85%) au numit Mlaștina Borșaros și foarte puțini au fost cei care nu au răspuns la această întrebare (18,37%). Faptul că oamenii pot enumera sau recunosc anumite rezervații înseamnă că trebuie să se facă cunoscut fiecare teritoriu și să se îmbogățească cunoștințele localnicilor.

Figura 2. Distribuția răspunsurilor la întrebarea cu nr. 5.


Întrebarea 6.
Care credeți că sunt speciile protejate prezente în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos din lista de mai jos? Unul sau mai multe răspunsuri posibile.

a. Ligularia sibirica (Curechiul de munte), b. Lynx lynx (Râs), c. Cottus gobio (Zglăvoaca),
d. Pulsatilla patens (Dediței, Sisinei), e. Canis lupus (Lupul),
f. Myotis blythii (Liliacul comun mic), g. Nici unul dintre răspunsuri, h. Nu știu.


    Întrebarea 6. reflectă cunoștințele generale ale sătenilor despre speciile protejate în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos. În Formularul Standard al sitului sunt enumerate speciile protejate din Directiva Habitate 92/43/CEE cu ajutorul cărora a fost desemnat situl. În lista răspunsurilor posibile au fost adăugate specii care apar în Formularul Standard al sitului, dar și specii care nu.

    Răspunsurile corecte la speciile protejate au fost: a. Liguria sibirica (Curechiul de munte), c. Cottus gobio (Zglăvoaca), e. Canis lupus (Lupul) și f. Myotis blythii (Liliacul comun mic).
Figura 3. ilustrează opinia respondenților asupra speciilor protejate aflate în situl Natura 2000. Se vede că un procent destul de semnificativ (10,45%) nu a știut care sunt speciile protejate dintre cele enumerate. Majoritatea respondenților au adăugat următoarele specii pe care ei le considerau protejate, dar în realitate nu sunt protejate: râs (Lynx lynx) (57,73%) și dediței/sisinei (Pulsatilla patens) (48,18%).
   Cele două specii au fost marcate greșit și anul trecut într-un procent destul de mare (38,19%, 39,46%). Aceste rezultate arată concret lipsa de cunoștință și cunoștințe greșite ale localnicilor despre speciile protejate de pe trritoriile ocrotite din apropierea lor.

Figura 3. Distribuția răspunsurilor la întrebarea cu nr. 6.

   Dintre răspunsurile corecte la această întrebare, liliacul este cel mai popular fiind ales de către 59,18% dintre respondenți, urmat de lup – 20,7%, zglăvoacă – 32,27% și de curechiul de munte – 29,64%.

    În cadrul sondajului din 2012 curechiul de munte a fost al doilea răspuns corect în proporție de 22,17%. Anul acesta fiecare specie a fost aleasă ca și protejată în procent mai mare față de anul trecut.

Întrebarea 7.
Ce este un plan de management al sitului Natura 2000? Unul sau mai multe răspunsuri posibile.

a. Documentul cel mai important pentru un Sit Natura 2000.
b. Cuprinde o evaluare a valorilor biodiversității, o evaluare a amenințărilor asupra biodiversității
c. Cuprinde obiectivele strategice și specifice de conservare care trebuie respectate, cât și măsurile de management care se vor implementa pentru menținerea stării de conservare favorabilă.
d. Include activitățile aprobate de conservare ce pot fi implementate, conform Directivei Habitate și a legislației naționale.


   Întrebarea 7. are ca scop să arate cât de bine informați sunt cetățenii privind un plan de management al unui sit Natura 2000. Ce înțeleg ei din expresia „plan de management”, ce lucruri sunt relevante pentru ei în cazul unui plan de management. Răspunsurile erau date, respondenții trebuiau să aleagă unul sau mai multe răspunsuri. Toate răspunsurile erau corecte, dar varianta c. a fost cea mai cuprinzătoare.
   Din Tabelul 10. reiese că populația chestionată a recunoscut varianta cea mai corectă, care cuprinde activitățile ce se vor implementa pentru menținerea stării de conservare favorabilă. Respondenții cu același procent cred că sunt corecte toate răspunsurile deși am fi așteptat să se aleagă de mai multe ori varianta c. și mai puțin varianta a., pentru că varianta c. este cea mai cuprinzătoare, iar varianta a. este cea mai simplă.
   Raportat la sondajul de anul trecut, când așteptările noastre s-au adeverit (varianta a. – 28,69%, varianta c. – 68,78%), în sondajul din anul acesta chestionații considerau corectă varianta b. (66,36%), care nu se deosebește semnificativ de variantele a. și c. Varianta d. a fost considerată cea mai puțin corectă (51,65%) (Tabelul 10.).

Tabelul 10. Distribuția răspunsurilor la întrebarea nr. 7.

 

Întrebarea 8.
Cunoașteți avantajele de care puteți beneficia dacă locuiți în apropierea unui Sit Natura 2000 care are Plan de management? Alegeți unul sau mai multe răspunsuri.

a. Avantaje economice generate de plățile compensatorii.
b. Obținerea unui certificat Sit Natura 2000 pentru produsele realizate pe comunele învecinate cu Situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos.
c. Obținerea unor certificate ecologice pentru produsele realizate și vândute în zonă.
d. Realizarea și vânzarea unor produse tradiționale care să aibă marca distinctă „Bazinul Ciucului de Jos”.
e. Creșterea vânzării produselor și serviciilor autohtone prin creșterea numărului de vizitatori (turism ecologic).
f. Nici unul dintre cele de mai sus.


   Întrebarea cu nr. 8 referă la avantajele de care pot beneficia cetățenii care locuiesc în apropierea unui sit Natura 2000 cu un plan de management. Ca și la întrebarea 7., fiecare variantă era corectă de la punctul „a.” până la punctul „e.”. Singura variantă incorectă era punctul „f.”, care însă a fost ales de 12,45% dintre cei chestionați (Tabelul 11.).

    Se poate observa că avantajele turismului ecologic, varianta e., sunt cele mai cunoscute și dorite (65,91%), urmate de cele economice (63,09%) și de realizarea, vânzarea produselor tradiționale sub o marcă distinctă (61,36%), cu o mică diferență între ele. Ecoturismul este important pentru cei care locuiesc aici, deoarece ar constitui o „compensare” financiară semnificativă, dat fiind faptul că gestionarea potrivită a sitului Natura 2000 ar putea duce la scăderea veniturilor localnicilor in urma restricțiilor din sit. Se încearcă cât de cât remedierea situației prin perceperea amenzilor (Tabelul 11).
    În studiul de anul trecut mai mult de jumătate dinte respondenți (55,4%) au ales varianta a., care a fost urmată de varianta e. (48,6%).
   Obținerea diferitelor certificate este mai puțin cunoscută și respondenții nu văd beneficiul adus de această formă de avantaj (varianta b. – 49,45% și varianta c. – 51,45%) (Tabelul 11.). Într-un procent de 12,45 % au răspuns cei care nu cred în beneficiile și avantajele enumerate. Această valoare este mult mai mică decât cea de anul trecut (21,2%), ceea ce constituie un avantaj pentru viitorul campaniei.

Tabelul 11. Distribuția preferinței beneficiilor cetățenilor chestionați la întrebarea nr. 8.



Întrebarea 9.
Care credeți că sunt acțiunile sau situațiile care pun în pericol speciile și habitatele din Situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, în absenta unui plan de management al sitului? Alegeți unul sau mai multe răspunsuri.

a.    Pășunat neadecvat și suprapășunat în sit și în vecinătatea sitului
b.    Arderea terenurilor/miriștilor
c.    Intensificarea turismului necontrolat
d.    Scăderea nivelului pânzei freatice (prin canalizări, regularizări, dragări, desecări)
e.    Braconaj
f.    Depozitarea ilegală a deșeurilor
g.    Nici unul dintre cele de mai sus


   Această întrebare se referă la activitățile care pun în pericol speciile și habitatele din situl Natura 2000. Respondentul putea să aleagă mai multe variante care, după părerea lor, reprezintă un pericol pentru speciile și habitatele din interiorul sitului Natura 2000, Bazinul Ciucului de Jos. Fiecare opțiune reprezintă un pericol pentru speciile și habitatele din această zonă.

   Aproape toți respondenții au ales varianta de depozitare ilegală a deșeurilor (94,55%) și arderea terenurilor și miriștilor (92,64%), acestea constituind probleme majore nu numai în cazul zonelor protejate, ci în toate regiunile. Braconajul (84,73%) și pășunatul neadecvat/suprapășunatul (83,09%), ambele reprezintă probleme majore după părerea respondenților. Din Tabelul 12. reiese că scăderea nivelului pânzei freatice (74,36%) prin canalizare, regularizare, dragări nu este un factor amenințător major, după părerea populației chestionate. Cetățenii sunt de părere că vremea foarte caldă și lipsa precipitațiilor sunt motivele scăderii nivelului pânzei freatice. Din cauza (lipsei) turismului slab în această zonă, problematica turismului necontrolat nu reprezintă un factor periculos, dimpotrivă 26,3% din populația chestionată a bifat această variantă (Tabelul 12.).
   Aceste rezultate corespund cu cele ale primului sondaj, diferența constând în faptul că procentele au fost mai mici (a. – 68,60%, b. – 87,69%, c. – 26,33%, d. – 36,29%, e. – 51,58%, f. – 90,77%, g. – 2,53%).
   Acest rezultat sugerează necesitatea conștientizării populației asupra efectelor negative a canalizării și regularizării, deoarece problema de bază a sitului este desecarea zonelor umede în urma acestor activități. Campania de regularizare și betonare demarată de către autorități și-a atins scopul, astfel cetățenii votează desecarea zonelor umede în schimbul menținerii nivelului pânzei freatice, care aduce culturi mai bogate.

Tabelul 12. Distribuția părerii respondenților la întrebarea cu nr.9.



Întrebarea 10.
Credeți că stoparea acțiunilor care pun în pericol speciile și habitatele din sit ar putea influența în mod pozitiv viața dvs.?

Da [   ] Nu  [   ]  Nu știu  [   ]

   Această întrebare are scopul de a examina dacă cetățenii sunt conștienți, că stoparea acțiunilor care amenință speciile, habitatele și întreaga zonă protejată, are o influență pozitivă asupra vieții lor și a consătenilor.
 

Figura 4. Diagrama despre convingerea respondenților la întrebarea cu nr. 10.

   Figura 4. ilustrează sugestiv că mai mult de jumătate dintre respondenți (67,9%) sunt conștienți că stoparea acestor acțiuni ar fi un lucru pozitiv în viața lor și nu numai 8,6% sunt de părere că nu s-ar schimba nimic în viața lor odată cu dispariția factorilor care pun în pericol speciile și habitatele din sit, iar 23,3% nu au o părere clară asupra acestei situații.


Tabelul 13. Rezultatul întrebării cu nr. 10 divizat pe grupe de vârstă.


    Dacă analizăm întrebarea 10. din perspectiva grupelor de vârstă putem observa că în grupa în care respondenții au între 41 – 60 de ani majoritatea are o părere despre acest subiect. În  mare parte (38%), această grupă crede că stoparea acestor acțiuni ar fi un lucru pozitiv în viața lor, iar în 33,3% au ales răspunsul „Nu” și în 40,2% răspunsul „Nu știu” (Tabelul 13.).
   Grupul de vârstă cuprinsă între 15 și 25 de ani, reprezentat de  cei care sunt în faza de școlarizare și cei care în viitor vor influența dezvoltarea relației dintre om și natură este cel mai interesat de acest subiect, după cum au sugerat și reprezentanții mai  în vârstă.
   Spre deosebire de sondajul de anul trecut, acest grup este alcătuit din mai puține persoane, însă anul acesta au răspuns în proporție mai mare referitor la faptul că și viețile lor ar fi influențate pozitiv prin încetarea efectelor negative asupra teritoriilor (anul acesta: 17,6%, anul trecut: 15% au răspuns cu Da, 30,2% Nu, 32,9% Nu știu).
   Restul grupelor au obținut un procentaj asemănător. Respondenții între 26 – 40 de ani au ales în 28,6% răspunsul „Nu”, iar respondenții peste 60 de ani în 32%, nu au știut ce fel de infuență are asupra vieții lor stoparea acțiunilor negative.

Tabelul 14. Rezultatul întrebării cu nr. 10 divizat pe comune.


   Dacă analizăm rezultatul din perspectiva comunelor (Tabelul 14.) ne dăm seama că pe primul loc se află comuna Tușnad, unde 91,7% cred că stoparea activităților dăunătoare naturii va aduce un plus calității vieții sătenilor, urmată strâns de comuna Sântimbru, unde 90,1% dintre cei chestionați cred același lucru. În cea mai mare proporție (5,4%), în comuna Sânsimion, se crede că stoparea acțiunilor negative în sit nu ar putea influența în mod pozitiv viețile lor. Reprezentanții din comuna Sâncrăieni (14,1%) nu au putut să răspundă la întrebarea aceasta.


Întrebarea 11.
Știați că în conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 este interzisă arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase și se constituie contravenție nerespectarea acestor prevederi (se sancționează  cu amendă de la 3 000 lei la 6 000 lei pentru persoane fizice și cu amendă de la 25 000 lei la 50 000 lei pentru persoane juridice)? De asemenea, știați că se constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an, sau cu amendă penală de la 30 000 lei la 60 000 lei, dacă arderile au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală?

Da [   ] Nu [   ]

    Arderea miriștilor, stufului sau a vegetației ierboase fiind o problemă majoră în ultimii ani în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, această întrebare se referă la nivelul de informare a cetățenilor asupra sancțiunilor în cazul încălcării legii.
    Întrebarea a fost formulată pe baza legislației în vigoare, deci era o informație liberă și accesibilă pentru toată țara. Necunoașterea legii nu este o scuză pentru cei care o încalcă. Mai ales pentru cei care lucrează în agricultură, au terenuri de diferite categorii.
În 95,81% din cazurile celor care au răspuns „Da”, adică au auzit despre legea adusă la cunoștința cetățenilor cu ajutorul avertismentelor afișate în sate de către primăriile locale și cu ajutorul articolelor publicate în ziare. Cei care au răspuns „Nu”, sunt cei care nu au teren agricol sau nu se ocupă cu agricultură (Tabelul 15.).
   Comparând studiul de anul trecut cu cel din acest an s-au constatat rezultate asemănătoare, respondenții alegând în acest an răspunsul „Da” (aproape de 1% mai mult). (anul trecut: 94,21% Da, 5,79% Nu).

Tabelul 15. Procentajul răspunsurilor la întrebarea nr. 11.



Întrebarea 12.
Doriți să vă implicați în diminuarea activităților cu caracter negativ derulate în Situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos - ca și reprezentanți ai comunității locale?

Da [  ] Nu [  ]

   Obiectivul întrebării a fost verificarea spiritului de voluntar al persoanelor în diminuarea activităților cu caracter negativ derulate în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos.
Se vede clar că populația chestionată este dispusă să asiste la astfel de activități, un procent de 77,81% a răspuns afirmativ la această întrebare, iar un procent de 22,19% nu dorește să participe la stoparea acțiunilor negative, cauza fiind ori vârsta respondenților sau lipsa de timp (Tabelul 16.). Acest procentaj a crescut comparativ cu studiu din anul anterior (atunci: 62,26% Da, 37,74% Nu).

Tabelul 16. Procentajul răspunsurilor la întrebarea nr. 12.


   Analizând răspunsurile date la întrebarea 12. din perspectiva grupelor de vârstă (Tabelul 17.) putem observa că în grupa cu vârsta peste 60 ani s-a ales în proporție de 44,9% din cazuri răspunsul „Nu”, iar grupa cu cei mai mulți întreprinzători (40,1%) a fost  cea cu vârsta cuprinsă  între 41 – 60 de ani.
Spre deosebire de rezultatele de anul trecut (19,9% Da, 21,6% Nu), anul acesta au fost mai entuziasmați (18,7% Da) și cei din grupul tinerilor (15–25 ani). Tinerii care au răspuns cu Nu, au afirmat foarte hotărât că nu se ocupă cu astfel de activități.

Tabelul 17. Procentajul răspunsurilor divizat pe grupe de vârstă.


  Dacă analizăm rezultatul din perspectiva comunelor (Tabelul 18.) aflăm că părerile localnicilor sunt asemănătoare în toate din cele patru comune. Pe primele locuri ale voluntariatului se află comuna Sânsimion cu 74,7% și comuna Săncrăieni cu 79,6%, aici reprezentanții vor sa participe în oprirea activităților negative. Cei care au ales răspunul „Nu” sunt din aceleași comune, în Sânsimion 25,3% și în Sâncrăieni 20,4% chestionați nu vor să participe la astfel de acțiune.

    În opoziție cu aceste rezultate, în cadrul sondajului de anul trecut procentul întreprinzătorilor din Sâncrăieni a fost mai mare (84%), pe când a celor din Sânsimion a fost mult mai mic (46,5%).

    Campania proiectului trebuie să vizeze aceste comune unde interesul oamenilor în ceea ce privește problemele ariei naturale este scăzut, dar și în ceea ce privește activitățile individuale care reprezintă comunitatea din care individul face parte. Aceasta poate să reflecte și o problemă socială în acele comune, nu neapărat indiferența față de situl Natura 2000.

Tabelul 18. Procentajul răspunsurilor divizat pe comune.


   Comparând răspunsurile afirmative la întrebările 10. și 12. (Tabelul 19.) aflăm că pe primul loc se află comuna Tușnad, unde un procent de 91,7% crede că stoparea activităților negative asupra speciilor și habitatelor ar fi pozitivă pentru calitatea vieții lor, iar un procent de 78,3% își dorește să participe la o astfel de acțiune. Remarcabil este Sâncrăieni-ul, unde răspunsurile afirmative la întrebarea 10. sunt pe ultima poziție (84%), iar cea mai parte a populației (79,6%) va participa la aceeași activitate. Aceste rezultate diferă de cele din sondajul din anul anterior, când respondenții din Sâncrăieni au ales răspunsurile afirmative în cel mai mare procentaj (Întrebarea 10. – 90,2% Da, Întrebarea 12. – 84% Da), și a urmat comuna Tușnad cu 87,0% respectiv 61,8%.

Tabelul 19. Contrastul între întrebarea nr. 10 și nr. 12.




Înapoi


Momentan nu sunt comentarii. Fii TU primul care comentează. !


Nume
E-mail (nu este public)
Mesaj
Pentru a trimite comentariul va rugam sa copiati codul de securitate de mai sus.

PROIECT IMPLEMENTAT ÎN PARTENERIAT CU

VREMEA

MIERCUREA CIUC

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe confinanţate de Uniunea Europeana, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
Powered by Blue Media Studio